Ileana Mălăncioiu

S-a nãscut la 23 Ianuarie 1940, în satul Godeni (judetul Arges): "...eram a doua fatã a pãrintilor mei si n-am fost primitã cu prea multã bucurie. Fusese asteptat un bãiat. Tot asteptându-l, dupã mine, mama a mai nãscut încã douã fete, dar nu a mai fost la fel de tristã." - mãrturiseste poeta... :-)

A absolvit Facultatea de Filosofie a Universitãtii Bucuresti în 1968, cu lucrarea Locul filozofiei culturii în sitemul lui Lucian Blaga.

Doctor în filosofie în 1975, cu teza Vina tragicã (Tragicii Greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka).
Lucreazã, înainte de 1989, la Televiziunea Românã, la revista Arges, la Studiourile Animafilm si la revista literarã Viata româneascã (de unde demisioneazã la 31 martie 1988 din pricina acutizãrii cenzurii, inclusiv asupra scrierilor lui Constantin Noica).

Dupã '89 lucreazã la revista social-politicã 22, la Editura Litera (redactor sef) si la sãptãmânalul România literarã.
"În calitate de redactor la Viata româneascã am reusit sã-l aduc la revistã pe Noica si m-am preocupat de publicarea Scrisorilor despre logicã. Am publicat texte de bazã ale lui Liiceanu, apãrute ulterior în volumul Cearta cu filozofia, m-am strãduit sã impun publicarea în serial a cãrtii lui Andrei Plesu Minima moralia, în fine, m-am ocupat de rubrica de texte filozofice prin care erau reflectate în linii mari preocupãrile celor din Scoala de la Pãltinis" (din conversatia cu Marta Petreu apãrutã în Apostrof, nr. 1-2 / 1998, si reluatã în Cronica melancoliei).

În perioada comunistã, Ileana Malancioiu a fost cenzuratã cu grijã (motiv pentru care a fost obligatã sã-si reediteze volumul Urcarea muntelui, decimat de cenzurã) datoritã apetitului ei pentru adevãr si a obstinatiei de a spune exact ce are de spus, chiar si în poezie:

Cântec Lumea e tot mai tristã si mai grãbitã Pîinea e tot mai scurtã si mai turtitã Fãrã ca nimeni s-o vadã Poezia a coborât în stradã. Se uitã-n toate pãrtile deodatã Orice drum tot acolo duce

Timpul melancoliei a trecut Ea încotro s-o apuce. Poezia a coborît în stradã Poezia sade încã o datã pe baricade Dar lumea e grãbitã, dar strada e pustie Dar cine sã mai citeascã acum poezie? (din volumul Urcarea muntelui)

Ileana Mãlãncioiu aduce în poezia sa elementele crestinismului (cosmic) al satului românesc, adesea încifrate si deghizate (sã nu uitãm cã cea mai mare partea poemelor trebuiau sã strãbatã o cenzurã care nu era proastã...). E vorba desigur de o anumitã credintã în posibilitatea de transfigurare a unui eveniment nefericit, de a anula consecintele iremediabile ale unui eveniment tragic, încãrcându-le de valori pânã atunci necunoscute (cum spunea Mircea Eliade despre Miorita). E vorba si de consubstantialitatea vietii si a mortii: "Eu nu am fãcut altceva decât sã-l preiau de la ai mei si sã-l duc, în felul meu, mai departe. Vin de undeva de unde oamenii nu cred cã mor, ci cã trec în lumea cealaltã. Cu un sfert de orã înainte de a pleca, tata îi spunea mamei sã aibã grijã de casã, de gardul dinspre apus, care stã sã se surpe, si sã scoatã din pãmânt prunii care s-au uscat, cã încurcã locul degeaba. Când s-a despãrtit de el, mãtusa mea îl ruga: dacã îl întâlnesti pe Ion al meu, sã-i spui sã-si aducã aminte de mine, cã m-a lãsat singurã si a plecat. Având în vedere consubstantialitatea celor douã lumi, despre care vorbeam, si trecerea fireascã din una în cealaltã presupusã de aceasta, cred cã este de la sine înteles cã revelatia mea cu moartea este totodatã si revelatia mea cu viata. Mai mult decât moartea, mã obsedeazã moartea psihicã, pentru cã nu pot îndura gândul de a fi morti inainte de a muri. Ca si credinta, scrisul mi se pare prin el însusi un fel de moarte a mortii si de înviere a vietii" (din conversatia cu Marta Petreu apãrutã în Apostrof, nr. 1-2 / 1998, si reluatã în Cronica melancoliei).

Nicolae Steinhardt despre Ileana Mãlãncioiu
Aferim, femeie!
Curajoasã. Asprã. Le vede, le stie, le spune. Si cu suflet de muiere sensibilã, simtitoare. Suflet adânc, colturos. Mare poetã.

Da, asta admir: o tãrie inteligentã (foc) si totodatã accesibilã milei, duiosiei (indirecte). Am calificat-o: o Antigonã ducându-l pe Oedip de mânã, dar o Antigonã cu suflet de Electrã (si de Ecaterina Teodoroiu).

Volume de poeme:

• Pasãrea tãiatã (The Slaughtered Fowl), Editura Tineretului, 1967
• Cãtre Ieronim (Unto Hieronymus), Editura Albatros, 1970
• Inima reginei (The Queen's Heart), Editura Eminescu, 1971
• Poezii (Poems), Editura Cartea Româneascã, 1973
• Crini pentru domnisoara mireasã (Lilies for Her Ladyship the Bride), Editura Cartea Româneascã, 1973 (Premiul Academiei)
• Ardere de tot (Burnt Offering), Editura Cartea Româneascã, 1976
• Peste zona interzisã (Across the Forbidden Zone), Editura
• Cartea Româneascã, 1979 (Premiul Uniunii Scriitorilor)
• Cele mai frumoase poezii (The Most Beautiful Poems), Editura Albatros, 1980
• Sora mea de dincolo (My Sister Beyond), Editura Cartea Româneascã, 1980
• Linia vietii (The Line of Life), Editura Cartea Româneascã, 1982 (Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti)
• Peste zona interzisã / A travers la zone interdite, Editura Eminescu, 1984 (antologie bilingvã francezã-românã cu o prefatã de Eugen Negrici)
• Urcarea muntelui (The Climbing of the Mountain), Editura Albatros, 1985 (Premiul Uniunii Scriitorilor
• Peste zona interzisã / Across the Forbidden Zone, Editura Eminescu, 1985 (antologie bilingvã – în traducerea englezã a lui Dan Dutescu si cu o prefatã de Valeriu Cristea)
• Urcarea muntelui, Editura Litera, 1992 (editia a II-a, necenzuratã si adãugitã)
• Ardere de tot (antologie), Editura Eminescu (seria "Poeti români contemporani"), 1992 (antologie si vesuri inedite)
• Scarseldsberget, Hypatia, Stckholm, 1995 (versuri traduse în limba suedezã)
• Poezii, Editura Vitruviu, Bucuresti, 1996 (antologie si versuri inedite)
• Linia vietii (antologie), Editura Polirom, 1999 (antologie din toate volumele si versuri inedite, cu o prefatã de Nicolae Manolescu)

• Vina tragicã – Tragicii Greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka (Tragic Guilt - The Greek Tragedians, Shakespeare Dostoyevsky, Kafka), Cartea Româneascã, 1978
• Cãlãtorie spe mine însãmi, Editura Cartea Româneascã, 1987
• Crimã si moralitate (eseuri politice), Editura Litera, 1993
• Cronica melancoliei, Editura Enciclopedicã, 1998 (Premiul Salonului de Carte de la Cluj)

Ileana Malancioiu a publicat "Linia vietii" de Eugen Radescu Antologia poetica a Ilenei Malancioiu, "Linia vietii", lansata de Polirom, este considerata de Nicolae Manolescu una din cele mai bune carti de poezie romaneasca. Volumul reuneste, in peste doua sute de pagini, cele mai importante poeme ale Ilenei Malancioiu, aparute, din 1967, de la debutul cu "Pasarea taiata", pina in 1996, sub titlul "Poezii". "Ileana Malancioiu face parte din generatia lui Nichita Stanescu, a lui Sorescu, a lui Mircea Ciobanu. In acesti ultimi 40 de ani au aparut mai multi poeti adevarati decit in cei doua sute de ani care i-au precedat", a observat criticul Nicolae Manolescu. In continuare, el s-a referit la cariera poetica a Ilenei Malancioiu, o poeta ignorata de manualele scolare sau popularitate, care este insa o mare valoare a literaturii romane. "Unii dintre autorii din generatia ‘60 au fost omologati: de critica, de cititori, de manualele scolare. Si nu pentru ca ar fi fost mai inzestrati decit Ileana Malancioiu, mai profunzi, mai originali sau mai talentati decit ea. Ci din motive de istorie literara, a spus Manolescu. "Cei care au debutat la inceputul anilor ‘60, asumindu-si si un risc, pentru ca primele lor carti cad acum, au fost foarte repede asimilati, astfel incit zece ani mai tirziu erau in cartile de scoala. Apoi, poarta s-a inchis separindu-i pe Nichita, Sorescu si Blandiana de Daniel Turcea, Mircea Ciobanu, Ileana Malancioiu", a explicat criticul. Cuvintul final i-a apartinut chiar autoarei, care in urma cu doua zile a implinit 60 de ani. Poeta a declarat ca nu are nimic de reprosat criticii, pentru ca si ea a avut o atitudine rezervata in privinta exegetilor, pentru ca si-a lansat primul volum cind era o tinara absolventa de Filosofie si si-a daruit cartile prietenilor, in loc sa le trimita oamenilor de litere. Ea a povestit ca la citva timp dupa ce i-a aparut cartea de debut, "Pasarea taiata", a primit o scrisoare de la un tractorist, in care acesta-i spunea ca i-a ales cartea vazind ca poeta e nascuta la aceeasi data cu el. Apoi, dupa ce a trecut in revista diversele opinii pe care le-a suscitat poezia de-a lungul timpului, poezia ei, Ileana Malancioiu a recitat citeva poeme. La lansarea volumului au participat numeroase personalitati literare, prieteni ai poetei care, desi nu a scris niciodata poezii slugarnice sau patriotarde, a primit numeroase premii: cel al Academiei Romane, Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti si al Uniunii Scriitorilor din Romania si premiile nationale "Mihai Eminescu" si "Lucian Blaga" pentru intreaga opera.